Archive | June 2012

Eu dorm vara!!!

Cum se face că vine tocmai nenea portoricanu’ P***ii măsii Connect-r să ne dea nouă peste cap teoria cu dormitul până târziu în vacanţe ? Mai rău e că tovarăşii mei de călătorie prin mrejele vieţii se adaptează noului stil de viaţă. Lumea se întoarce cu fundul în sus pentru că primeşte şuturi cât mai des… Oare chiar o să vină Apocalipsa?

Advertisements

Wind of change

Titlul acestei piese legendare  spune totul.  Momentul care mă marchează la sfârşitul fiecărui an şcoalar este acela când dau orarul jos… când îl rup în bucăţele şi îl arunc…  Nu îmi dau seama ce fel de manifestare este, dar ştiu că mă face să realizez cum trece timpul pe lângă mine… şi pe lângă restul lumii. Cunvinte simple, uşoare.. şi pline de sentiment. E prea greu să exprim junghiul pe care îl simt în suflet.  Încă o perioadă de acomodare fumată cu mii de promisiuni trecătoare şi calde.. neînfăptuite!  Întunericul de la capătul tunelului decorat cu schimbări adolescentine  nu aşteaptă să ajung la el… dar mă atrage. Gândul plecării a plecat.

Life begins where fear ends…

Scriu pentru că sunt agitată. Pentru că simt că aş putea răsturna o cisternă cu apă ca să se stingă odată focul ăsta de întâmplări înflăcărate. E un vibrato ciudat care circulă dement prin corpul meu amorţit de căldură. Pentru mine ceea ce tocmai s-a întâmplat, nu numai că e un nou început, dar un început repetat!

Cofeină.

Sunt atââât de plictisităăă! Uf! Cred  că deja mă simt puţin mai bine, că am spus asta… Simt, totuşi, o urmă de vinovăţie având în vedere că am confirmat spusele lu’ nenea ăla care zicea că omul, în ipocrizia sa nemărginită şi prin natura infamă, ar vrea să fie stăpânul lumii fără să ştie, în schimb, ce să facă într-o după-amiază de duminică.  Nici o melodie nu mă mulţumeşte, nici o descriere de film nu mă atrage, cartea am terminat-o… man, what the hell is wrong with me? Probabil e  de vină efectul pe care  îl au consecinţele orelor nedormite combinate cu efectul cafelei şi a Colei. Aşa că în timp ce corpul meu tânjeşte după somn, cofeina îmi curge prin vene  şi strigă: omuleţul ăsta trebuie să se mişteee hahaha.

Tonight, we are young!

Motivul pentru care scriu pe blog în seara asta e că m-am lăsat pradă unui impuls de moment… Zilele ultimei săptămâni au trecut într-un ritm alert, nu au lăsat loc decât pentru nişte cugetări mărunte asupra lumii înconjurătoare care dansează în jurul meu un contemporan în ploaie, haotic, ameţindu-mă… Dar îmi place. Cel mai mult îmi place faptul că a început să-mi placă. Done teze, done primăvară, done L (sau nu), done changing… for the moment!

PS:  Înapoi la vechile obiceiuri… I love you, VA!

Cristina Florea ♥

Eu când tac, scriu.

Blogu' lu' Florin

Tăieturi din ziar, editoriale, păreri

Jurnalul Evei

Please don't romanticize me. I am not who you think I am.

Cuvintele din cărţi

blog de citate