Povestea unui pui de leu
A fost odată un pui de leoaică care se ducea la întâlnirile formale cu ceilalţi pui de lei din împrejurimi. Aşteptările lui erau destul de mari pentru că în ultimul timp atitudinea lui se schimbase, suferind o criză de identitate datorită faptului că mama leu si tata leu nu ma ştiau cum sa-şi împartă căprioara . Dar nu numai asta era cauza acestei crize… mai erau şi locurile umbroase pe care pădurea tropicală le oferea altor pui de lei. Aşteptările, deci. Da, erau destul de mari pentru că puiuţul avea în plan să facă o schimbare.. vruia să-şi extindă spaţiul de explorare. A ajuns la locul întâlnirii şi acolo aştepta cu nerăbdare sa-şi împărtăşească sentimentele din ce în ce mai profunde şi sincere. Dar când în sfârşit credea că visele lui au sens, vechiul comportamnet a ieşit la iveală când amicul leu nu a vrut sa-şi împartă cu prietenul nostru bucăţica de carne din motive probabil evidente şi aparent spontane, neînţelese şi sortite. Vechiul comportament, deci. Spera totuşi ca nimic să nu fie pierdut, chiar dacă făcuse anumite gesturi inexplicabile şi puierile faţă de amicul leu. Cam aici se încheie şi povestirea noastră, în momentul în care puiuţul nostru îşi cere iertare amicului său şi cere îndurare.